ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI, este celebrată anual pe data de 5 iunie. A fost instituită în anul 1972 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru celebrarea conferinței “ECOLOGIE UMANĂ” de la Stockholm și reprezintă elementul cel mai semnificativ al programului pentru mediu al Națiunilor Unite (UNEP).
În acest articol voi aborda subiecte precum: importanța reciclării și colectării selective a deșeurilor, modalitățile de colectare selectivă în conformitate cu prevederile reglementate de primăria municipiului Brașov și a companiei de salubritate – fiecare municipiu putând efectua un set de reguli specifice de colectare, bioindicatorii și contribuția acestora adusă mediului și un scurt istoric despre conferința internațională a Națiunilor Unite, de la Stockholm – 1972.
Conferința de la Stockholm
Teoria dezvoltării durabile era, la vremea respectivă, relativ nouă și se afla în curs de formare. Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat într-un moment în care subiectul mediului se afla în prim planul dezbaterilor politice. Comunitatea internațională a decis să considere problemele mediului prin măsuri colective la nivel global, pe care a căutat să le definească și să le aplice prin intermediul unui cadru internațional adecvat.
Comunitatea internațională s-a întrunit pentru prima data în anul 1972 la Conferința de la Stockholm privind Mediul Uman (Stockholm Conference on Human Environment) pentru a dezbate problema mediului global.
Din cadrul acestei conferințe, pot extrage esențialul și, astfel, să explic conceptele de dezvoltare durabilă și sustenabilitate.
DEZVOLTAREA DURABILĂ poate fi definită drept:
- compatibilitatea dintre mediul antropic (intervenția umană este prezentă) și mediul natural;
- egalitatea de șanse între genrații care coexistă și se succed în timp și spațiu – SUSTENABILITATE;
- situarea securității ecologice pe prim plan în locul maximizării profitului;
- îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscând importanța ecosistemelor;
- promovarea metodelor de producție și consum durabile.
A fi sustenabil presupune, totodată, nevoia educării ecologice adecvate și punerea în aplicare a celor învățate. Putem fi sustenabili colectând selectiv deșeurile și,totodată, reciclându-le.
De asemenea, prin reducerea consumului propriu și evitării consumerismului, putem implementa măsuri sustenabile care vor contribui la protejarea mediului.
Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
Colectarea selectivă presupune depozitarea deșeurilor rezultate în urma acțiunilor noastre în spații destinate fiecărei categorii:
- MATERIALE PLASTICE ȘI METALICE;
- STICLĂ;
- HÂRTIE ȘI CARTON;
- DEȘEURILE MENAJERE: REZIDUALE ȘI BIODEGRADABILE – pot fi colectate separat sau cumulat – depinde de compania de salubritate a fiecărui municipiu.
Câteva indicații în vederea unei colectări selective adecvate:
Deșeurile vor fi presate/pliate, spălate și uscate înainte de a fi depozitate în containerele specifice fiecărei categorii. Atât recipientelor din sticlă, cât și celor din plastic li se vor elimina capacele. Ulterior este indicat ca acestea să fie pliate sau presate. Dozele din aluminiu vor fi și acestea presate. Presarea/plierea este indicată pentru reducerea volumului și presiunii care ar putea afecta colectarea optimă.
Reciclarea presupune reutilizarea unor materiale atribuindu-le altă funcție decât cea inițială. Acest aspect presupune un ansamblu de procese: COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR, TRANSPORTUL ACESOTRA LA UN CENTRU SPECIALIZAT, TRATAREA ȘI PRELUCRAREA ACESTORA. Sticla, spre exemplu, poate fi reciclată indefinit.
Voi insera un link pe care dacă îl veți accesa veți putea consulta ghidul complet de colectare selectivă și utilizare a ecoinsulelor municipiului Brașov: https://comprest.ro/wp-content/uploads/2022/04/final_ecoinsule.pdf
Obiectivul colectării selective este acela de a evita aglomerarea spațiilor destinate deșeurilor, prin reducerea volumului acestora și pentru a favoriza reciclarea.
MATERIALELE PLASTICE – printre cele mai problematice
Materialele plastice sunt utilizate pe scară largă în fabricarea materialelor de ambalare, aparaturilor casnice, mobilei, recipientelor (PET-urilor) și în multe alte domenii. Tocmai de aceea este necesară colectarea adecvată a acestor materiale, întrucât sunt polimeri care se descompun în cursul a sute de ani, periclitând astfel integritatea ecosistemelor. Alți polimeri sintetici sunt fibrele sintetice utilizate în industria textilă.
O scurtă istorie și un studiu realizat despre materialele utilizate în ambalare: https://ecosynergy.ro/scurt-istoric-al-ambalajelor-un-studiu-al-universitatii-din-florida/
BIOINDICATORII ȘI CONTRIBUȚIA ACESTORA. NOȚIUNI DE ECOLOGIE
Bioindicatorii pot fi reprezentați de plante, fungi, nevertebrate sau vertebrate care prezintă anumite sensibilități față de fluctuațiile de mediu. O specie santinelă, denumită și santinelă ecologică, reacționează în scurt timp la schimbările de mediu, precum: schimbări climatice, fragmentarea habitatelor (micșorarea habitatelor dintr-un ecosistem prin intervenția antropică) și poluare. Datorită acestor capacități și a modului în care reacționează aceste viețuitoare, se pot efectua acțiuni de biomonitorizare – diagnostic de mediu, în special ca mijloc de avertizare a degradării ecologice.
Lepidopterele – fluturii sunt indicatori eficienți ai mediului. Deseori, fragmentarea habitatelor și alte practici abuzive (pășunatul excesiv) poate duce la extincția unor specii. Fluturii pot avea plante și alte insecte drept gazde. Un exemplu concret ar fi fenomenul de parazitism social întâlnit în cazul speciei de fluture Maculinea/Phengaris arion – Albastrul mare ale cărui plante-gazdă sunt: cimbrișorul – în zonele cu climat temperat și oregano – în zonele cu climat mediteranean. Acestă specie poate fi adoptată în stadiul larvar de anumite specii de furnici, dezvoltarea fluturelui realizându-se în stupul acestora. În urma metamorfozei, fluturele adult trebuie să părăsească stupul în scurt timp pentru a nu se pune în pericol, întrucât nu mai are capacitatea de a emana substanțele chimice specifice – feromonii – cu care a indus în eroare furnicile, inițial. Atât plantele-gazdă, cât și furnicile în cauză au ca habitate pajiștile din proximitatea pădurilor.
Prin acest exemplu, doresc să evidențiez diversitatea lumii vii și necesitatea de a o proteja. Este necesară, așadar, educația ecologică.
Ecologia este știința care se ocupă de studiul relațiilor dintre viețuitoare și mediul de viață al acestora. Practic este știința ecosistemelor. Un ecosistem este format din BIOTOP (componenta abiotică – factorii abiotici care influențează respectivul ecosistem: apa, curenții de aer, luminozitatea, temperatură + factori fizico-chimici) + BIOCENOZĂ (componenta biotică – floră și faună). Se pot clasifica în ecosisteme naturale și ecosisteme antropice – prezența intervenției umane. O diferență fundamentală ar fi capacitatea de autoreglare pe care o are un ecosistem natural. Un exemplu concret ar fi dinamica populațiilor de indivizi. Dacă o populație de insecte devine invazivă, spre exemplu, viețuitoarele de rang superior din respectivul lanț trofic – prădătorii, se vor adapta să consume aceste populații pentru reechilibrarea ecosistemului. Inclusiv potențialele plante afectate de acești mici consumatori își pot dezvolta adaptări specifice, precum fortificarea țesuturilor vegetale. Sunt acțiuni mediate natural, fără intervenția omului. Ecosistemele antropizate nu au această capacitate de autoreglare.
Terra are resurse limitate. Pentru a ne putea bucura de natură și de tot ce ne poate oferi aceasta trebuie să adoptăm măsuri concrete. Recomand educația ecologică, practicarea oricărei acțiuni sustenabile și o legătură cât mai strânsă cu mediul. Una dintre cele mai accesibile acțiuni sustenabile ar fi cele de ecologizare/trash tag. Fiecare acțiune și gest făcute în favoarea mediului reprezintă un pas înainte. Încălzirea globală nu este un concept, ci o realitate. Se pot observa și resimți consecințe drastice, precum schimbările climatice – creșterea temperaturii globale, care aduce de la sine repercusiuni ireversibile precum: creșterea nivelului oceanelor și mărilor prin topirea ghețarilor sau a banchizelor, incendii de vegetație și imposibilitatea dezvoltării anumitor culturi de plante cu o importanță economică, distrugerea ecosistemelor; restrucutrarea anotimpurilor și multe alte intemperii.
Totuși, putem remedia aceste aspecte dacă vom acționa din timp. Întreaga populație a globului este un tot unitar, fiecare putând aduce o contribuție. Cum am mai menționat, fiecare acțiune, oricât de neînsemnată ar părea, contează. Ziua Mediului, deși celebrată pe data de 5 iunie, ar trebui onorată în fiecare zi. Onorând mediului, ne vom onora și pe noi.