Persoanele de culoare au o concepție despre gen și rolurile de gen diferită față de cea impusă în vest, dictată de altfel de idealuri culturale și sisteme de credință distincte în comunitățile non-albe.
Multe comportamente care sunt considerate feminine în vest sunt atribuite bărbaților în alte părți ale lumii. În multe părți din Asia de Vest și de Sud, precum și în Africa, kohl este folosit atât de către bărbați, cât și de către femei, iar multe articole de îmbrăcăminte tradiționale bărbătești se aseamănă rochiilor sau fustelor — Abaya în țările arabe, hanbok în Coreea, hanfu în China, etc; de asemenea părul lung era și încă este un simbol cultural important în diverse culturi, cum ar fi în culturile nativilor americani, precum și în culturile din Asia de Est (deși, din cauza influențelor externe, părul lung a încetat să mai fie purtat de bărbați încă din secolul al XVII-lea în țările din Asia de Sud-Est).
Multe culturi non-albe cred în existența a mai mult de două genuri, precum și în existența persoanelor trans, deși definiția transsexualității diferă adesea de cea întâlnită în vest. Există nenumărate exemple, de la Mahu din Hawaii^1, la Burrnesha din Albania^2, la Sekrata din Madagascar^3, deviațiile de gen fiind prezente în sute de societăți din întreaga lume.^4
Persoanele de al treilea gen sau persoanele genderfluid se regăsesc în toate colțurile lumii. De-a lungul istoriei, acestea au fost acceptate în mare măsură în comunitățile lor respective și au deținut roluri specifice în cadrul societăților lor. Colonizarea și răspândirea filosofiilor puritane europene, precum și a ideologiilor naționaliste albe în întreaga lume au făcut ca aceste comunități, care anterior tolerau, dacă nu chiar acceptau, divergențele de gen și sexuale, să devină transfobe și homofobe, iar existența multor persoane genderfluid sau de al treilea gen a fost incriminată. În prezent, multe persoane transgen de culoare se confruntă cu discriminarea în culturi dominate de ideologiile europene albe privind genul.
Ideile de gen centrate pe albi continuă să fie impuse persoanelor de culoare, cis sau nu. Femeile de culoare sunt deseori considerate mai agresive (stereotipul femeii negre furioase), mai virile, din cauza trăsăturilor fizice care apar în mod natural la femeile de culoare. Femeile albe sunt văzute ca fiind delicate, feminine, pudice, în timp ce femeile care nu sunt albe sunt văzute ca fiind zgomotoase, nervoase, trăsăturile lor naturale fiind considerate urâte, părul corporal mai abundent, neigienic, nefeminin, iar structurile lor faciale pronunțate ca fiind considerate ”bărbătești”.^5
Într-un studiu publicat în 2008, participanților (82% albi) li s-au prezentat imagini cu bărbați și femei, atât de culoare, cât și albi, și li s-a cerut să identifice sexul persoanei reprezentate. Respondenții au catalogat adesea greșit femeile de culoare ca fiind bărbați, făcând mai multe erori atunci când le-au catalogat decât orice alt grup. Respondenții au fost mai exacți atunci când au categorisit femei albe, în comparație cu femei de culoare; și bărbați de culoare, în comparație cu femei de culoare. În concluzie, negrul pare să evoce masculinitatea, iar feminitatea a fost asociată cel mai ușor cu albul. Autorii au mai afirmat și că femeilor de culoare nu li s-au atribuit tipurile de caracteristici pozitive care sunt asociate cu masculinitatea, cum ar fi inteligența. În schimb, “în loc să fie considerate similare bărbaților, femeile de culoare au fost catalogate greșit ca fiind bărbați – ceea ce poate constitui o formă cu totul diferită de comparație socială”.
Aceste idealuri de frumusețe albe duc la masculinizarea femeilor de culoare, iar lupta pentru a atinge aceste standarde este de două ori mai dificilă pentru femeile trans de culoare, care trebuie să se preteze la hiperfeminitate pentru a putea fi recunoscute ca femei și să fie acceptabile, în ochii albilor.^
Persoanele transgen de culoare se confruntă cu provocări unice pe măsură ce discriminarea de gen și rasismul se intersectează, lucru care le face să fie grupuri minoritare deosebit de vulnerabile în societățile vestice. Acestea prezintă un risc mai mare de a fi victime ale crimelor motivate de ură, de a fi agresate sau ucise, au o rată mai mare de sărăcie și sunt mai expuse riscului de a rămâne fără adăpost.^7^8
Este important de remarcat faptul că persoanele transgen de culoare adesea nici măcar nu își pot găsi refugiu în spațiile LGBT, din cauza faptului că sunt, de cele mai multe ori, întâmpinate cu același nivel de ură și intoleranță din partea persoanelor queer albe ca și din partea persoanelor cis heterosexuale.^9^10
Transfobia își are rădăcinile în ideile creștine europene despre ceea ce ar trebui să fie un bărbat sau o femeie, iar aceste idei exclud expresiile de masculinitate și feminitate ale altor culturi. Acest etnocentrism este extrem de dăunător pentru persoanele care nu sunt albe, în special pentru cele care trăiesc în vest.
În cele din urmă, lupta împotriva transfobiei nu poate fi dusă izolat de lupta împotriva rasismului.
^1 https://www.them.us/story/mahu-hawaii-activism-movement-kumu-hina
^2 https://www.bbc.com/news/world-europe-63904744
^3 polare edition 9, the gender centre inc.
^4 https://www.pbs.org/independentlens/content/two-spirits_map-html/
^5 fearing the black body, Sabrina Strings
^6 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4606888/
^9 https://www.communitypsychology.com/people-of-color-experience-discrimination-within-lgbt-spaces/