Ghid pentru tranziția juridică în România

Cum ne schimbăm actele?

Atenție, acest articol are exclusiv scop informativ și educațional și nu constituie consultanță juridică. Informațiile prezentate reflectă situația legislativă la data publicării și pot deveni caduce ca urmare a modificărilor legislative ulterioare. Pentru analiza unei situații particulare, recomandăm consultarea unui avocat sau a unui specialist calificat în domeniu. Autorii, Asociația TransCore și publicația nu își asumă răspunderea pentru deciziile luate exclusiv pe baza informațiilor din acest articol.

Acest articol dorește să vă ajute să înțelegeți ce este și cum decurge procesul juridic de schimbare al actelor (tranziția juridică, cum îi mai spunem în comunitate) în România.

Multe persoane trans vor să le fie reflectată identitatea de gen în actele de stare civilă (certificat de naștere, buletin, etc.) pentru a evita disforia de gen sau probleme legate de discrepanțele dintre cum arată, cum se prezintă sau ce nume folosesc și informațiile sau pozele din acte. În România, este posibilă schimbarea așa-ziselor markere de gen (prima cifră din CNP, sexul din acte) și a numelui doar în urma unui proces juridic în care un judecător le aprobă noua identitate pe baza Legii nr. 119 din 16 octombrie 1996 cu privire la actele de stare civilă. 

Apropo, mai există un proces administrativ prin care o persoană își poate schimba doar numele sau prenumele (poreclită tranziția administrativă în comunitate – puteți citi despre ea aici) dar acesta permite doar schimbarea prenumelui într-unul neutru (Gabi, Teo, etc.) și nu poate modifica markerele de gen. De asemenea, nu există nicio procedură pe baza căreia este respins sau acceptat. În România, actele civile se pot modifica doar mergând în instanță. 

Este important de notat faptul că acest proces are loc într-un vid legislativ. Legea actelor de stare civilă (Legea nr. 119/1996) reglementează cum se pot face modificări în actele civile, dar a fost scrisă fără a lua în calcul identitatea de gen neapărat, ea stipulând doar că modificările se pot face numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive (Art. 57, pct. 1). Apoi, după mulți ani în instanță, judecătoriile au stabilit precedentul în care persoanele trans își pot modifica markerele de gen pe baza acestei legi, fără a crea vreo procedură oficială pentru această schimbare. Practic, fiecare vizită la judecătorie este un joc în care ghicim ce ar convinge un judecător să ne lase să ne schimbăm actele, în ciuda faptului că noi, persoanele trans, plătim din impozitele noastre amenzi la CEDO pentru că România are obligația de a introduce această procedură… și alege pur și simplu să nu o facă! (Cazul X și Y împotriva României X AND Y v. ROMANIA, Csata împotriva României 2023 CSATA v. ROMANIA)

Ca un mic apropo, există țări unde aceste schimbări sunt simple proceduri administrative, nefiind nevoie de vreo judecată în primul rând. Ce treabă are un judecător cu buletinele noastre nu cred că vom ști vreodată… 

Ce trebuie făcut?

Tranziția juridică se desfășoară în etape: începe cu o etapă de pregătire dosarului, apoi urmează procesul în sine, iar etapa finală este cea de schimbare a actelor după primirea unei hotărâri judecătorești favorabile¹. Vom detalia fiecare etapă în parte și vom oferi cât mai multe explicații pentru a ușura procesul.

Procesul se poate desfășura cu sau fără ajutorul unui avocat. Deși un avocat face experiența mai ușoară din punct de vedere al demersurilor, mulți aleg autoreprezentarea din motive financiare. În acest articol acoperim atât autoreprezentarea cât și reprezentarea prin avocat. 

Notă despre autoreprezentare: Este dreptul fiecărui cetățean de a se autoreprezenta într-un proces civil, dar pentru asta este necesară o informare corectă și detaliată asupra procedeelor juridice și o studiere a limbajului folosit și al anumitor formulări specifice cadrului legal și al proceselor civile. Recomandăm să te informezi bine dacă alegi să te autoreprezinți, să încerci să citești cât mai mult, în plus față de citirea acestui articol! O altă resursă în acest sens este cartea avocatului Bogdan Ionescu, intitulată “Schimbarea de sex în actele de stare civilă”, publicată de Editura Universul Juridic.

Pregătirea pentru proces

Indiferent dacă alegi să apelezi la serviciile unui avocat sau nu, pașii de dinainte de proces sunt asemănători: trebuie să întocmești un dosar ce include diferite documente ce atestă identitatea ta de gen, să stabilești cine îți poate fi martor, să scrii o scurtă descriere a vieții și a tranziției tale și la final să depui dosarul împreună cu o cerere de chemare în judecată.

Există anumite cerințe pentru a începe procesul?

În România, pentru a-ți putea schimba actele ca persoană trans printr-un proces juridic nu este necesar să ai tranziția medicală începută. Asta nu e un semn al progresului social, ci e o consecință a faptului că nu există o listă de cerințe. 

• Nu este obligatoriu să urmezi tratament hormonal, 
• Nu este obligatoriu să ai scrisori medicale, 
• Nu este în niciun caz obligatoriu (și este atestat la CEDO că este abuziv să se ceară) să te sterilizezi sau să faci vreo operație în acest scop,
• Nu există un număr de ani pe care trebuie să îi trăiești într-un fel sau altul,
• Nu există o vârstă la care să fi început să te identifici ca genul tău.  
• Nu trebuie să ai 18 ani, cât timp ai acordul părinților. 

Totuși, majoritatea persoanelor care au fost în instanță au ales să includă acte medicale în dosar, precum 

• o scrisoare medicală din partea unui medic psihiatru care să conțină diagnosticul de disforie de gen,
• un raport de evaluare psihologică de la un psiholog clinician, 
• dovezi ale tranziției sociale sau medicale, etc. 

Acestea se consideră că ajută bazat pe reacția judecătorilor, dar nu sunt cerințe oficiale și nici nu am putea spune precis cum ajută de fapt. Mai demult se recomandau scrisori medicale incredibil de lungi și detaliate pentru a convinge judecătorii, dar au fost multe persoane care au câștigat procesul cu succes folosind scrisorile medicale standard, succincte, oferite la finalul unei vizite obișnuite la psihiatru.

Unde pot avea procesul?

Procesul se desfășoară la judecătoria aferentă orașului trecut în buletin ca fiind cel de domiciliu (atenție: viza de flotant nu se pune), ca și persoană trans tu ai rolul de reclamant² în proces, iar direcția de stare civilă aferentă orașului sau județului unde te-ai născut are rolul de pârât³.

În comunitate s-au câștigat procese în mai multe orașe, cel mai mult în București, dar și în Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și alte orașe sau chiar sate. Totuși, cu siguranță sunt multe judecătorii unde nu au fost astfel de cazuri și unde judecătorii nu sunt deloc familiarizați cu acest proces, dacă nu sunt chiar împotriva sa din principiu.

O practică întâlnită în comunitate este schimbarea domiciliului temporar pe un alt oraș mare, unde s-au câștigat multe procese, cum ar fi București, pentru a evita un posibil eșec. Această practică nu este una legală, chiar dacă este deseori folosită. În realitate, nici în orașele mari nu este mereu garantat ca procesul să fie unul mai bun sau mai ușor, iar multe alte orașe încep să se obișnuiască cu procesul de schimbarea actelor. În cazul unei hotărâri nefavorabile, recomandăm depunerea unui apel. Acest proces de a contesta o hotărâre nu este unul ușor, iar dacă se întâmplă recomandăm apelarea la un avocat, înainte ca aceasta să devină definitivă.

Documente pentru dosar:

Documentele nu se depun în original în dosar. Deși nu există o listă oficială de documente necesare, bazat pe dosare care au câștigat în instanță multe persoane trans adaugă la dosar următoarele:

• Scrisoare medicală de la un medic psihiatru care să conțină diagnostic (F64 Tulburare de identitate sexuală conform ICD-10) și recomandarea schimbării documentelor oficiale ca să reflecte genul adevărat. Există recomandarea din comunitate de a fi „cât mai detaliată”, dar au fost multe cazuri în care scrisorile medicale standardizate au fost de-ajuns
• Scrisoare medicală de la un medic endocrinolog care să ateste urmarea unui tratament hormonal, unde se poate specifica și data la care s-a început tratamentul hormonal și că se fac consulturi de rutină. Sunt în regulă scrisorile medicale obișnuite primite la control
• Raport psihologic de la un psiholog clinician⁴
• Scrisoare medicală din partea unui chirurg, dacă au avut loc operații de vreun fel
• Analize de sânge hormonale, rețete, etc. care să ateste urmarea tratamentului hormonal cât și efectele lui vizibile prin analize
• Poze cu tine în activități sociale (ieșiri cu prietenii, voluntariate etc.) arătând a genul cu care te identifici
• Poze cu tine folosind numele pe care ceri să îl ai în urma procesului, precum poze cu tine purtând ecusoane cu el, scrisori sau mesaje de la prieteni în care ți se adresează cu acest nume, diplome de participare informale folosind acel nume, etc. 
• Screenshot-uri cu paginile tale de socializare care să conțină numele pe care îl folosești și postări care să demonstreze că este contul tău, scrisori de la locul de muncă unde îți folosești numele (dacă acest lucru este posibil), screenshot-uri de pe aplicații de ridesharing (Uber, Bolt, etc.), unde îți folosești numele ales
• Declarații de notorietate din partea martorilor, unde atestă la un notar că te cunosc cu numele și genul cu care te identifici

În cazul în care nu există deloc documente medicale din orice motiv, cel mai recomandat este depunerea a cât mai multe dovezi sociale și cel puțin un raport de evaluare psihologică, care să ateste disforia de gen.

Nu sunt necesare foarte multe poze cu dovezile sociale menționate mai sus: câte una din fiecare, doar la pozele cu tine se pot pune 2-3 sau chiar mai multe. De asemenea, se pot adăuga documente pe parcurs la dosar până în ziua primei înfățișări. 

Mare grijă, pentru documentele medicale, adeverințe, rapoarte, toate trebuie să fie copii (1 copie pentru fiecare pârât + 1 copie în plus pentru instanță, per document). Nu depune originale! Mai trebuie scris de mână pe fiecare, în josul paginii “conform cu originalul” și semnat lângă. Originalele e bine să le ai cu tine în ziua înfățișării, în cazul în care te prezinți pentru că îți pot fi cerute.

Obligatoriu trebuie să incluzi:

• Copie după buletin 
• Copie după certificatul de naștere
• Copie după buletinul fiecărui martor ales
• Adeverință de salariat/student/elev, dacă este cazul 

Alte documente administrative opționale: 

Cerere pentru acces la dosarul electronic / cerere de corespondență prin email, pot fi ambele sau doar una (vezi mai multe informații în secțiunea dedicată dosarului electronic)

Atenție! Suma taxei de timbru nu este o sumă fixă, recomandăm ca plata taxei să fie făcută după depunerea dosarului, vei primi în jur de după 10 zile o cerere cu suma exactă ce trebuie plătită din partea instanței. Plata se poate efectua mai apoi foarte ușor pe Ghiseul.ro .

Martorii

Pe lângă dosar, e recomandat să ai și 1-2 persoane care să vină cu tine în timpul înfățișării în sala de judecată ca martori⁵. E recomandat ca aceștia sa fie persoane apropiate ție; pot fi și rude, deși unii avocați recomandă prezența a măcar unei persoane care nu e rudă cu tine. Ei vor atesta, practic, că te cunosc ca genul cu care te identifici și pot primi câteva întrebări despre cum te afișezi în societate, cum te comporți, sau alte întrebări pe care judecătorul le poate considera relevante. În unele cazuri, judecătorul nici nu îi cheamă la stand, fiind mulțumit cu dosarul. 

Martorii se trec și în cererea de chemare în judecată cu numele din buletin. 

Poți, de asemenea, să adaugi o declarație de notorietate cum că persoanele respective te cunosc sub numele ales. Această declarație are valoarea probatorie a unei declarații extrajudiciare de martor, dar nu este obligatorie. Dacă decizi totuși să faci una, costă în jur de 100-200 de lei și se face la orice notar.

Prezentarea vieții și tranziției tale – memoriu

Mai ai nevoie în dosar de o scurtă prezentare a vieții tale ca persoană trans⁶  și a tranziției, altfel spus un memoriu⁷. Aceasta se adaugă în cererea de chemare în judecată (modelul nostru are un exemplu de cum ar putea arăta aceasta parte a cererii). Dacă colaborezi cu un avocat, acesta va redacta cererea de chemare în judecată, iar memoriul îl poți redacta și trimite tu avocatului pentru a fi inclus în cerere. În cazul autoreprezentării, memoriul trebuie adaptat și inclus de tine în cererea de chemare în judecată. 

 În prezentare, povestești despre cum ți-a influențat viața a fi trans, cum a fost copilăria ta și semnele că sexul atribuit la naștere nu se potrivea cu identitatea ta de gen nici pe atunci, cum ți-ai dat seama că ești trans, parcursul tranziției tale, ce demersuri ai făcut pentru a tranziționa social, medical sau în alte moduri, cum te simțeai înainte de tranziție și cum ai început să te simți odată ce ai început-o, dar și greutățile prin care ai trecut ca persoană trans. E recomandat să menționezi pe ce dată ai început tratamentul hormonal (dacă l-ai început), pe ce dată ai primit scrisoarea medicală de la psihiatru, etc., având grijă să se potrivească cu actele depuse la dosar. 

Este foarte important de asemenea să menționezi cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza actelor de identitate care nu se potrivesc cu identitatea și aspectul tău fizic, cum ar fi la vizitele la medic sau la ghișeu unde trebuie să dai explicații legate de identitatea ta de gen, riscurile la care te supui când trebuie să dai aceste explicații, interacțiunile cu angajați ai băncilor unde ai conturi deschise unde trebuie să convingi personalul că respectivele conturi sunt ale tale pentru a putea avea acces la ele, riscând să nu fii crezut și să îți fie refuzate serviciile, interacțiunile cu ofițerii de poliție sau paza din aeroport. Practic, orice situații în care documentele oficiale îți îngreunează semnificativ viața de zi cu zi.

Acest memoriu este modul prin care comunici direct cu judecătorul și încerci să arăți modul în care viața ta este afectată de actele de identitate ce nu se potrivesc cu cine ești de fapt, încearcă să îl menții pe subiect și realist legat de cum te simți și de cum îți este afectată viața.

Nu e nevoie să fie foarte lungă descrierea: 1-2 pagini sunt suficiente. Poate conține exemple concrete sau situații generale. 

Cererea de chemare în judecată

Dosarul trebuie să includă și o cerere de chemare în judecată⁸. Poți lua acest model de cerere de chemare în judecată  și să îl completezi cu datele personale, adăugând detaliile individuale precum memoriul descris anterior în care povestești despre viața și tranziția ta, sau te poți folosi de modelul memoriului existent în cerere. Tot ce e scris cu rosu e ceva ce trebuie adaptat ție, tot ce e scris cu italic sunt indicații, unde există “…” trebuie la fel completat de tine cu datele personale. Adaptarea cererii pentru cazul tău individual include și scrierea paragrafelor în așa fel încât să fie vizibile, clare și directe, menționarea tuturor documentelor anexe pe care le depui odată cu cererea la finalul cererii.

De asemenea e importantă menționarea diverselor aspecte administrative, cum ar fi cererea judecatei în lipsă dacă dorești sau cererea accesului la dosarul electronic, ambele la finalul cererii. Pentru momentul redactării cererii și strângerii documentelor pentru dosar recomandăm să consulți de mai multe ori partea articolului aferentă documentelor ce trebuie incluse în dosar.

Depunerea dosarului

Odată ce ai întocmit dosarul și ai redactat și cererea de chemare în judecată, le poți depune la judecătoria aferentă orașului unde ai domiciliul.

Atenție! Suma taxei de timbru nu este o sumă fixă, recomandăm ca plata taxei să fie făcută după depunerea dosarului, vei primi după 10 zile o notificare cu suma exactă ce trebuie plătită din partea instanței. Plata se poate efectua mai apoi foarte ușor pe Ghiseul.ro . În cazul în care nu plătești taxa de timbru în aceste 10 zile, cererea de chemare în judecată va fi respinsă.

Verifică bine ca fiecare document să fie în copie și să fi scris pe fiecare, în josul paginii “conform cu originalul” și semnat lângă!

Dosarul se poate depune fie fizic la judecătorie la registratură, fie trimis prin poștă la un oficiu poștal, fie online către judecătorie prin email sau prin registratura.rejust.ro. Dacă alegi să îl trimiți online judecătoria va solicita în 10 zile să le depui fizic, din acest motiv încurajăm direct depunerea dosarului fizic la sediul judecătoriei. 

Odată depus dosarul ar trebui să fie înregistrat în aproximativ o săptămână sau două de către judecătoria aferentă, iar odată înregistrat el poate fi vizualizat pe portal.just.ro dar și în dosarul electronic. (dacă este privat, se poate vizualiza doar în dosarul electronic)

Portalul și dosarul electronic

Portalul portal.just.ro alături de dosarul electronic vor fi cele două website-uri care îți vor folosi cel mai mult în proces. Pe portal vezi când sunt înfățișările⁹ dar și orice amânare sau reprogramare privind dosarul, de asemenea acolo vei găsi informații în legătură cu pronunțarea judecătorului asupra cazului tău, la finalul procesului. Dosarul electronic este foarte de ajutor mai ales când te autoreprezinți dar nu numai. Aici poți vedea orice documente sunt încărcate în dosar dar și unele amânări sau schimbări în proces, similar cu portalul.

Etapa procesului în sine

Procesul se desfășoară în mare la fel oriunde în țară. Poți cere și o judecată în lipsă (adică una la care nu te prezinți și se judecă în absența ta), deși multă lume preferă să vină fizic la înfățișare alături de avocat (dacă e cazul) și de martori, acest lucru poate fi dificil dacă nu ai experiență cu instanțele judecătorești și te autoreprezinți. Procesul adeseori se rezolvă cu o singură înfățișare, în unele cazuri fiind nevoie de mai multe. 

Durata procesului depinde foarte mult de fiecare judecătorie în parte. Acesta poate dura de la 3 luni de la depunerea dosarului până la 2 ani, cu aproximativ încă 3 luni adăugate pentru fiecare înfățișare extra.

Întâmpinări și răspunsuri

Întâmpinarea este documentul prin care pârâtul dintr-un proces (aici direcția de evidență civilă și stare civilă aferentă primăriei orașului/sectorului care a eliberat certificatul de naștere) răspunde argumentelor din cererea de chemare în judecată înainte de prima înfățișare. În esență, pârâtul are posibilitatea de a aduce diferite argumente de fapt și de drept¹⁰ pentru a se apăra sau semnala dacă ceva e în neregulă, invocând anumite excepții¹¹, pentru care se pot formula mai apoi răspunsuri de către tine ca și reclamant.

Important! Dacă cererea de chemare în judecată are legile stipulate corect, nu e obligatoriu să se răspundă la întâmpinările primite.

Întâmpinarea se poate depune în termen de 25 de zile de la data la care pârâții au primit cererea de chemare în judecată. (art. 201 alin. (1) Codul de procedură civilă).

Întâmpinările se primesc prin poștă, la adresa înscrisă în cererea de chemare în judecată — poate fi la sediul avocatului în caz că aceasta este adresa trecută în cererea de chemare în judecată, sau adresa procesuală aleasă de tine în cazul autoreprezentării.

Răspunsul la întâmpinare nu este deci obligatoriu, atâta timp cât în cererea de chemare în judecată partea de drept cuprinde toate legile importante. Dacă alegi să răspunzi, ceri respingerea excepțiilor sau apărărilor enunțate de către pârâți, articulând că ele sunt neîntemeiate. Răspunsul se poate trimite în termen de 10 zile de la data primirii întâmpinării (art. 201 alin. (2) Codul de procedură civilă). Oferim un model de răspuns, trebuie completat cu detaliile personale și argumente care să ceară respingerea excepțiilor sau apărărilor, după caz. Documentul se poate depune online prin portal.just.ro, deși este posibil să fie cerut mai apoi să fie adus fizic la registratura instanței.

Excepțiile sunt invocate în procese pentru a semnala situații în care poate nu se respectă legea și pentru a apăra drepturile uneia dintre părți. 

Câteva idei de răspunsuri pentru excepții întâlnite des:

– Se poate invoca o excepție cu privire la lipsa capacității procesuale de folosință, aceasta ar însemna că partea cu care te judeci nu ar avea drepturi și obligații civile, sau chiar nu ar exista. Această excepție este una care poate duce la respingerea cererii de chemare în judecată, dar nu e întemeiată în aceste procese. Când este invocată de către serviciul de stare civilă cu care te judeci, încearcă să semnaleze că acesta nu ar avea capacitatea de a fi titular de drepturi și obligații în fața legii. Excepția este una neîntemeiată, iar dacă apare poți vorbi și foarte important, cita, Legea nr. 119/1996; aceasta arată că serviciile de stare civilă dețin competențele de modificare a actelor de stare civilă.

– Se mai poate invoca o excepție cu privire la necompetența generala a instanțelor judecătorești, aceasta ar dori a arăta faptul că instanțele judecătorești nu ar avea competențele necesare pentru a face posibilă schimbarea documentelor oficiale în cazul unei persoane trans. Dacă aceasta apare, poți cita și vorbi despre Legea nr. 119/1996; în care este dovedit clar faptul că doar o hotărâre judecătorească definitivă poate facilita schimbarea de CNP, sex, nume în documentele oficiale, astfel instanțele judecătorești sunt singurele care au această competență.

– Încă o excepție des întâlnită este cea legată de operația de schimbare de sex, astfel se remarcă faptul că, dacă persoana în cauză nu a avut vreo intervenție chirurgicală la nivel genital, nu ar trebui să poată avea documentele oficiale schimbate. Este o practică profund discriminatoare și învechită. În momentul de față se respinge prin a cita și vorbi despre decizia CEDO, 2021, în cazul X și Y împotriva României; în care CEDO a hotărât clar și obligă statul român să nu restricționeze în vreun fel schimbarea numelui, sexului, CNP-ului, pentru că nu au avut loc intervenții chirurgicale de schimbare de sex, având în vedere dreptul la viața privată și dreptul de a avea o identitate de gen diferită.

În cazul formulării răspunsului, folosește fraze directe, clare, despărțite în paragrafe, în care precizezi excepția despre care vorbești și argumentezi în termeni clari de ce o anumită lege sau decizie existentă face ca această excepție să fie neîntemeiată, folosind numărul legii, articolul și alineatul din legea respectivă, sau data deciziei alături de insituția care a emis-o (de exemplu, CEDO).

Termenul

Termenul este data stabilită de judecătorie la care judecata va avea loc, altfel spus prima înfățișare. Vei primi termenul prin poștă, în cel mult 60 de zile de când pârâtul a depus întâmpinarea (Art. 201 alin. (3) Codul de procedură civilă). În ziua termenului trebuie să te prezinți fizic la judecătorie, în cazul în care nu ai cerut judecată în lipsă, cu 1-2 martori, cu avocat dacă este cazul, cu buletinul și dosarul întocmit de tine, documentele din el în original, dar și buletinul tău.

În cazul în care un martor întârzie sau nu poate veni, de regulă procesul se desfășoară la fel, doar fără proba cu martor.

Ce fac dacă mai am de adăugat documente la dosar, dar deja am depus dosarul?

Atâta timp cât nu se schimbă obiectul¹², cauza¹³ sau pretențiile¹⁴, în general se pot depune documente la un dosar dar înainte de primul termen și doar dacă ai cerut probă cu înscrisuri în cererea de chemare în judecată. Astfel ele pot fi depuse ca și dovezi în plus. Se poate modifica inclusiv cererea de chemare în judecată până la primul termen, cu o cerere în acest sens. Poți folosi această cerere de depunere înscrisuri pentru adăugarea a noi documente fără modificarea cererii de chemare în judecată, trebuie doar să completezi cu detaliile specifice ție, iar cererea + documentele deși pot fi trimise prin email la registratura instanței, de multe ori ei vor cere să le și depui fizic, astfel este mult mai recomandat să mergi direct să le depui fizic la registratură. Nu uita să menționezi toate documentele pe care le adaugi în cerere, de asemenea toate documentele noi trebuie depuse la fel ca celelalte: 1 copie per pârât + 1 copie pentru instanță, scris de mână pe fiecare în josul paginii “conform cu originalul” și semnat lângă. 

Cererea de judecată în lipsă

Pentru un proces civil cum este acesta se poate adăuga la dosar o cerere de judecată în lipsă dacă dorești acest lucru. Unii consideră că astfel au mai puțină anxietate.  Deși de multe ori judecătorii preferă să pună întrebări personal, în cazul judecatei în lipsă se va judeca doar pe baza probelor din dosar. Cum nu există procedură și nu ține nimeni vreo statistică, nu putem spune care este rata de succes, dar cunoaștem cazuri și în București și în provincie unde o judecată în lipsă a câștigat de la prima înfățișare. Există un element de noroc și este cu atât mai importanță pregătirea riguroasă a dosarului. Oferim un model de cerere de judecată în lipsă, cererea putând fi depusă fie odată cu depunerea dosarului fie până la primul termen.

Înfățișarea în sala de judecată

Înfățișarea este o ședință în care judecătorul ascultă cazul tău și îl analizează, urmând ca mai apoi să se pronunțe asupra deciziei luate. Numărul de înfățișări nu este unul decis (nimic nu e prestabilit în acest proces, în caz că nu era clar): poate fi doar una sau pot fi mai multe; acest aspect este decis de judecătorul atribuit cazului tău și de cât de convingător îți este dosarul pentru acesta. Totuși, în ultimii ani cei care au apelat la avocați cu experiență sau și-au făcut bine temele la dosar au avut nevoie doar de o singură înfățișare, atât în București cât și în alte orașe. 

➯ Ce se întâmplă concret?

După ce ai intrat în sala de judecată, avocatul tău (sau tu, dacă nu ai avocat) îți va prezenta cazul, dosarul și dovezile și va motiva de ce hotărârea pe care judecătorul o va lua ar trebui să fie una pozitivă. Pe lângă ce a pregătit avocatul tău, judecătorul ar putea vrea să îți adreseze câteva întrebări și ție despre viața ta ca persoană trans, motivul pentru care vrei să îți schimbi datele personale, ș.a.m.d.

Martorii vor fi chemați în sală la cererea judecătorului; nu vor intra odată cu tine și este posibil nici să nu fie chemați înăuntru deloc. Recomandăm chemarea martorilor de la prima înfățișare pentru a nu fi nevoie de o a doua înfățișare pentru prezența lor și pentru a reduce durata întregului proces. Aceștia vor fi întrebați câteva lucruri despre tine, despre cum te cunosc, ș.a.m.d. 

Durata unei înfățișări variază, dar în general durează 15-30 de minute sau chiar mai puțin la un judecător obișnuit cu cazuri trans.

După înfățișare vei afla dacă hotărârea a fost deja luată sau dacă este nevoie să mai ai o altă înfățișare. Aflarea răspunsului după înfățișare poate dura de la câteva ore la câteva săptămâni (chiar luni, dacă pronunțarea asupra deciziei se tot amână).

Hotărârea judecătorească

Hotărârea judecătorească este decizia judecătorului asupra cazului tău, fiind documentul pe baza căruia se schimbă toate actele de identitate. În hotărâre este detaliat dosarul tău, povestea ta de viață, excepțiile invocate de pârât, iar la final se concluzionează prin fie a permite schimbarea CNP-ului, numelui, genului, fie a nu permite acest lucru. Poți verifica în dosarul electronic dacă decizia a fost redactată. Acest lucru înseamnă că a instanța s-a pronunțat asupra cazului tău, iar decizia există în format oficial ca și document, asta ar trebui să se întâmple în cel mult 30 de zile de la pronunțare.

Atentie! Pronunțarea este decizia pe scurt a judecătorului asupra cazului tău, pe portal.just.ro apare doar pronunțarea. În dosarul electronic apare ca și document ce se poate descărca decizia, cu argumente și în mare detaliu după ce e redactată. Dacă ai acces la dosarul electronic o poți citi odată ce a fost încărcată pentru a vedea dacă este favorabilă.

În caz că nu este favorabilă, recomandăm colaborarea cu un avocat dacă te-ai reprezentat singurx — dacă nu, poți continua cu avocatul tău demersul și puteți depune un apel¹⁵. Noi nu am auzit de multe hotărâri nefavorabile în ultimii ani, nici măcar în zone rurale. 

Odată ce hotărârea a fost redactată și este favorabilă, trebuie comunicată către părți (către tine, respectiv către primărie). După ce a fost comunicată, trebuie să aștepți 30 de zile pentru a trece termenul de apel (Art. 468. alin. (1) Codul de procedură civilă), timp în care primăria cu care te judeci poate depune un apel dacă nu este mulțumită de decizie, iar procesul se poate relua. Uneori există întârzieri în a fi comunicată hotărârea, iar acest lucru înseamnă că termenul de apel nu poate trece, ai grijă și verifică bine dacă totul se întâmplă la timp. 

După ce a trecut termenul de apel hotărârea devine definitivă¹⁶, deci poate fi folosită pentru a îți schimba actele. Din acel moment tu sau avocatul tău puteți cere copii legalizate¹⁷ după hotărârea judecătorească, cu care te vei putea duce la diverse instituții pentru a-ți schimba toate actele. Copiile se pot cere fizic la registratura judecătoriei, sau online prin registratura.rejust.ro. Recomandăm să ceri în jur de 5 copii legalizate când faci cererea (există o taxă de 5 lei per copie). Poate dura până la 2 luni eliberarea acestor copii, depinzând de caz și de cât de aglomerată este judecătoria respectivă.

În cazul unei hotărâri nefavorabile, recomandăm depunerea unui apel în intervalul celor 30 de zile imediat după comunicarea hotărârii a fost efectuată și ai primit hotărârea prin poștă. Acest proces de a contesta o hotărâre nu este unul ușor iar dacă sa întâmplă recomandăm apelarea la un avocat.

Etapa schimbării actelor

Înainte de a începe să îți schimbi actele, obligatoriu fă o poză la vechiul certificat de naștere și buletin, vei avea nevoie de ele pe viitor.

După ce ai copiile legalizate, le poți utiliza pentru schimbarea tuturor documentelor, deși nu ar trebui nimeni să îți ceară o copie legalizată, în afară de starea civilă pentru certificat de naștere și evidența populației pentru buletin. Așadar, pastrează doua copii legalizate, restul pot fi copii normale făcute după cele legalizate și poți începe să schimbi toate actele în următoarea ordine:

Certificatul de naștere

Unde? La starea civilă aparținând orașului și/sau sectorului unde te-ai născut (poate să difere de domiciliul din buletin! Acesta este notat în certificatul de naștere original). 

Ce faci? Trebuie mers cu o copie legalizată a hotărârii, buletinul neschimbat și cu certificatul de naștere original, care este reținut și este emis unui nou, cu noile date. 

Cât ia? Poate fi eliberat pe loc, dar de obicei durează câteva zile.

Costă ceva? De obicei nu, dar în unele județe există o taxă pentru eliberarea pe loc a acestui act.

Buletinul

Unde? La evidența populației aferentă orașului și/sau sectorului unde ai domiciliul (atenție, nu viza de flotant!)

Ce faci? Trebuie mers cu o copie legalizată a hotărârii și cu noul certificat de naștere, dar și cu un document doveditor pentru domiciliu (act de proprietate și/sau prezența proprietarului dacă nu ești tu acela). 

Cât ia? De regulă câteva zile.

➯ Odată cu noul buletin și certificat de naștere, se pot schimba toate celelalte documente oficiale care conțin numele, CNP-ul și/sau genul, în orice ordine dorești. 

Totuși, sunt cele mai importante și recomandăm schimbarea cât mai rapidă a: contractului de muncă, studii, chirie, diplomelor (de absolvire, bacalaureat, licență, master, doctorat, etc), permisului de conducere, contului bancar, pașaportului, asigurării CNAS, serviciilor și diverselor contracte de internet, gaze, apă, etc.

Diplome:

Pentru diploma de bacalaureat (inclusiv foaia matricolă, certificatul de absolvire, toate certificatele de limbă sau alte competențe) poți lua legătura cu liceul unde ai învățat și/sau dat examenul de bacalaureat prin email sau telefon, de regulă, urmând ca mai apoi să te prezinți fizic cu vechile diplome și certificate, în original, o copie după hotărârea judecătorească, câteva poze ¾ cm și o cerere. Fiecare instituție va comunica și proceda diferit, e important să iei legătura cu aceasta pentru a afla exact ce trebuie să faci.

Pentru diplomele de licență, master, doctorat poți comunica prin email sau telefonic, de regulă, cu secretariatul instituției care le-a eliberat, ulterior având nevoie să te prezinți fizic la secretariat pentru a depune diplomele vechi în original și a preda câteva poze ¾ cm, pe lângă o cerere. La fel ca în cazul liceului, e bine să iei legătura cu instituția unde ai învățat pentru a afla exact cum să procedezi.

De multe ori persoanele trans întâmpină dificultăți cu diplomele de studii, fie de studii superioare fie preuniversitare, de aceea încurajăm o abordare puțin mai solicitantă, deși nu e deloc obligatorie. Astfel oferim un model de cerere pentru diplomele de învățământ preuniversitar, un model de cerere pentru diplomele de învățământ universitar.

Procesul poate dura o lună sau mai mult, în funcție de fiecare instituție.

În caz de dificultăți cu aceste instituții sau a unui refuz, se poate adresa un email Ministerului Educației cu situația respectivă.

Permisul de conducere:

La DRPCIV aferent județului unde ai domiciliul, trebuie mers cu o copie după hotărârea judecătorească și noile acte de identitate, atât buletin cât și certificat de naștere. Mai întâi se depune o cerere la sediul respectiv pentru a se face schimbarea de CNP în sistem (vei avea nevoie de o programare pe site-ul dgpci.mai.gov.ro). Nu uita că există și o taxă de 89 de lei ce trebuie achitată! După ce primești răspuns prin email sau SMS, te vor chema din nou pentru a preda vechiul permis. Între timp, poți circula cu o dovadă eliberată tot de DRPCIV. Timpul de așteptare pentru noul permis este la fel ca în orice alt caz în care se schimbă permisul, de regulă câteva zile.

Asigurarea CNAS:

Dacă ai calitatea de asigurat și ești salariat, odată cu primul salariu pe noul CNP și nume, calitatea de persoană asigurată se va transfera pe noile date. Pentru alte categorii de asigurare care nu plătesc plata contribuției, este nevoie să iei legătura cu casa de asigurări de care aparții (de regulă județul/orașul unde ai domiciliul din buletin) și să le transmiți noile documente de identitate, împreună cu o copie după hotărâre. Uneori este nevoie și de încă o dovadă de încadrare în categoria respectivă (adeverință, certificat, etc.) .

Pașaportul:

Dacă ai deja un pașaport care nu e expirat, va trebui să îl aduci cu tine când îți faci unul nou, iar dacă ai unul dar e de exemplu pierdut, tot va trebui să completezi o cerere cum că acesta este pierdut. De asemenea, direcțiile de pașapoarte sunt înștiințate de către sistem despre schimbarea datelor personale. Cu toate astea, ia și o copie după hotărârea judecătorească cu tine când mergi să faci un nou pașaport… în unele cazuri o cer, în altele nu. 

Proprietăți:

În cazul în care deții proprietăți pe identitatea anterioară, din păcate aceste acte sunt singurele care nu pot fi modificate. Aceste date rămân la fel în actul original, iar el nu se anulează, în schimb se poate adăuga o anexă la document, lucru ce se poate face la un notar, unde se specifica schimbările de nume și CNP care au avut loc în cazul tău ca și proprietar. Ia cu tine noul act de identitate și o copie legalizată a hotărârii judecătorești. În cazul în care vrei să vinzi sau să faci obiectul unei succesiuni pentru o proprietate vei avea nevoie de această anexă.

ANAF:

În cazul în care figurezi la ANAF, trebuie mers fizic, ai 30 de zile după ce s-a efectuat schimbarea documentelor de identitate în care trebuie să înștiințezi instituția despre aceste modificări. Ia cu tine o copie legalizată a hotărârii judecătorești alături de noul act de identitate.

Direcția de taxe și impozite locale:

Dacă figurezi la Direcția de Taxe și Impozite Locale, trebuie mers fizic, ai la dispoziție 30 de zile după ce s-a efectuat schimbarea în documentele oficiale pentru a înștiința direcția despre aceste modificări. Ia cu tine o copie legalizată a hotărârii judecătorești alături de noul act de identitate.

Alte documente:

Unele instituții pot cere copii după actele vechi alături de hotărârea judecătorească, în special pentru impozite locale sau în cazul în care există proprietăți pe datele vechi. 

În marea majoritate a cazurilor este îndeajuns o copie a hotărârii judecătorești alături de noul document de identitate pentru a schimba datele vechi. Rareori instituțiile vor comunica între ele, deși în unele cazuri se întâmplă, de exemplu pentru asigurarea CNAS ca și persoană asigurată. Din păcate, variază foarte mult în funcție de câtă experiență au acele instituții cu această situație, adeseori trebuind să le explici de la zero sau trebuind să creeze o procedură pentru a face schimbarea datelor posibilă. Există și anumite instituții/servicii unde fie nu se pot schimba anumite date în sistem, fie este pur și simplu mai accesibil să vii ca și cum ai fi un nou client și să anulezi serviciile/conturile anterioare.

Ca un mic apropo, aproape de fiecare dată când doar depunem o cerere și se rezolvă fără probleme, este mulțumită cuiva din comunitate care a setat un precedent. 

Costuri aproximative ale procesului:

•  Avocat: aproximativ 500-1500 de euro (în unele cazuri mai mult, de asemenea avocații cer un onorariu mai mare atunci când trebuie să se deplaseze în alt județ pentru proces)
•  Scrisori medicale fără asigurare (incluse în prețul fiecărui consult): 200-300 lei per scrisoare/consult
•  Raport psihologic fără asigurare (depinzând de complexitatea raportului): 200-500 lei
•  Declarație de notorietate: 100–200 lei fiecare
•  Copii legalizate după hotărârea judecătorească: 5 lei per copie
•  Taxă de timbru (taxa care se plătește online / la poștă înainte ca dosarul să fie depus): 20-100 lei, după caz

Toate cererile oferite de noi

1. De când X și Y au câștigat procesul la CEDO în 2021, rar am auzit de persoane care să nu câștige procesul. Înainte, altfel stătea treaba. ↩︎
2. Parte din proces care acuză o altă parte, practic persoana fizică sau juridică care începe procesul, care aduce diverse argumente pentru a dovedi un fapt, un drept încălcat, o pagubă, etc. ↩︎
3. Parte din proces care este acuzată și trebuie să se apere folosind diverse argumente. ↩︎
4. Scrisorile medicale/rapoartele pot fi obținute gratuit dacă medicii respectivi oferă servicii prin casa de asigurări și aveți asigurare, altfel fiecare va costa prețul unui consult. Unele clinici cer bani extra pentru eliberarea acestor scrisori în ciuda faptului că fac parte din dreptul nostru ca asigurați. Nu toți psihologii lucrează cu CNAS, iar cei care o fac nu sunt întotdeauna pregătiți să lucreze cu persoane trans. Pentru recomandări de specialiști recomandați de comunitate, nu ezitați să ne scrieți. ↩︎
5. Persoane care nu sunt direct implicate în proces dar care pot fi chemate pentru a oferi clarificări pentru oricare parte, având obligația să spună adevărul în fața judecătorului. ↩︎
6. Acesta mai poate fi de ajutor în redactarea scrisorii medicale de către medicul psihiatru. ↩︎
7. Un document scris folosit în diferite procese, detaliază o situație și conține argumente pentru a convinge judecătorul de ceva, depinzând de scopul pentru care e realizat. ↩︎
8. Un document oficial prin care o persoană se adresează justiției pentru a porni un proces civil împotriva altei persoane fizice sau juridice, dând persoana în judecată. ↩︎
9. O ședință în care judecătorul ascultă cazul tău și îl analizează, urmând ca mai apoi să se pronunțe asupra deciziei luate. ↩︎
10. “De fapt” = cum stă o situație în realitate, concret. “De drept” = Ce spune legea despre aceasta situație. ↩︎
11. Excepțiile sunt un mod de apărare al unei părți într-un proces, cu rol de a semnala nereguli în ceea ce se reclamă de una din părți. Prin invocarea excepțiilor se încearca de regulă încetinirea procesului. ↩︎
12. Dreptul pe care îl pretinde reclamantul, justiția fiind calea prin care acest drept este protejat, apărat. ↩︎
13. Motivul, scopul urmărit, pentru care o persoană, reclamantul, apelează la justiție. ↩︎
14. Diversele moduri prin care dreptul reclamantului este valorificat când a fost încălcat, ele sunt formulate în cererea de chemare în judecată. Exemplul practic din acest caz: schimbarea datelor în documentele oficiale de către pârât. ↩︎
15. O cale de atac în caz că cineva nu este mulțumit cu decizia luată într-un proces. Cazul se judecă din nou. ↩︎
16. Nu mai poate fi atacată prin apel sau recurs (căi de relua sau continua procesul). ↩︎
17. O hotărâre nu o vei avea niciodată în original, originalul va exista la arhiva judecătoriei, tu vei avea doar copii care pentru a fi recunoscute și folosite la starea civilă dar și alte instituții trebuie legalizate, prin judecătorie. ↩︎